CONVENŢIA SPEOLOGICĂ “GRIND 1988″

Descoperire rarisimă a lui Ioan Dobrescu – C.S.Piatra Craiului – în anul 1985, avenul de sub vîrful Grind (alt. 1958m.) a fost explorat în întregime în 16 iunie 1986 de către echipa de speologi sportivi: G.Popescu (C.S.”Z”), A.Nicolau (C.S.H.) şi F.Stanciu (C.S.H.) cînd s-a atins cota -200m- denivelarea avenului fiind topografiată la 202 m (-200 +2). Explorarea s-a făcut în exclusivitate în manieră T.S.A.
Avenul fiind puternic dărîmat la cota -200 m şi prezenţa apei ce provenea din cascada de pe P51, au făcut ca explorările să se amîne pînă în iunie 1987 cînd s-a iniţiat un program sistematic de lucru de către G.Popescu, revenit la C.S.H. de la C.S.”Z”. Ca urmare, s-a lansat o invitaţie şi speologilor riverani avenului. A participat numai C.S.Avenul Braşov la taberele organizate de C.S.H. în august şi septembrie 1987, cu precizarea că nici unul dintre speologii braşoveni nu a atins terminusul avenului.
Potenţialul dintre intrarea avenului şi resurgenţa de la Gîlgoaie fiind de 1023m – potenţial unic în carstul R.S.R.- ca şi morfologia avenului a impus demararea lucrărilor de dezobstrucţie la cota -200m pentru interceptarea reţelei de sub M. Piatra Craiului. In cele trei tabere de decolmatare organizate de C.S.H. s-a început îndepărtarea conului de dărîmătură din finalul lui P51- îndepărtînd în 5 ore de decolmatare efectivă un volum de doi metri cubi de dărîmătură. Deasemenea s-a efectuat şi o colorare cu fluoresceină, din partea I.S.E.R.Buc.(T. Constantinescu) rămasă însă neconcludentă din cauza cărbunelui activ necorespunzător.
Munca, în acele condiţii de la -200m, într-un aven a cărui intrare se deschide la 1958m altitudine în abruptul Pietrei, întro permanentă umezeală creată de cascada de 51m de pe puţul final se anunţa foarte anevoioasă şi în plus uzura echipamentului a determinat (G.P.) încheierea de către C.S.H. cu cluburile riverane C.S.Avenul şi C.S.Piatra Craiului a Convenţiei din 7 oct.1987. Scopul principal al Convenţiei era: “Explorarea avenului de sub Grind (1958m alt.), în condiţii de maximă eficienţă. Deplina securitate în explorarea avenului. Participarea comună la decolmatarea de la cota -200m…”
Convenţia a fost semnată din partea C.S.P.C. de către I.Dobrescu, din partea C.S.Avenul de către Istvan Deneş şi de către G.Popeseu din partea C.S.H.
Acţiunea “GRIND `88″
Incepînd cu data de 24 mai 1988 s-a demarat acţiunea speologică “Grind ’88″, acţiune care a durat pînă la data de 24 oct.1988 cînd s-a declarat închisă. Total: 164 de zile.
Care este bilanţul?
In cele 164 de zile s-au efectuat 27 de zile de activitate speologică constînd din 7 tabere.
Cu ce randament?
Discuţia comportă două direcţii: prima, cu privire la organizarea decolmatării şi a doua, decolmatarea propriuzisă.
 Organizarea decolmatării s-a impus prin aceea că a trebuit refăcută logistica avenului, optimizat transportul în timp util al echipamentului general de la cota 700m – oraşul Zărneşti – la cota 1958m, cea a avenului, amenajarea unui refugiu în zona intrării avenului, deoarece soluţia corturilor era foarte incomodă în condiţiile climatice şi de relief ale abruptului Pietrei Craiului.
Rezultatele sînt excelente! Respectiv: s-au verificat amarajele vechi, s-au completat şi s-au bătut noi pitoane cu expansiune Hilty cu plăcuţe Petzl, pitoane care au provenit în exclusivitate de la Walter Gutt. S-au introdus în aven două containere pentru corzi, unul de 30litri (G.P.) şi altul de 25l.(W.G.). Puţul 5 a fost echipat cu o coardă de 80m roşie, de tip DNO (W.G.); puţul 4, o coardă verde DNO de 28m (G.P.); puţul 3, o coardă roşie DNO de 80m (C.S.H.); la intra­rea în P3 o buclă de amaraj de 7m şi o coardă verde DNO de 11m (G.P.); puţul 2, o coardă maro DNO de 40m (G.P.); puţul 1, o coardă roşie DNO de 27m (Nelu Balmuş- C.S.H.).
Deasemenea C.S.Hades a prevăzut o scăriţă electron de 10m pentru accesul în P1, iar G.P. o coardă albă de 15m uzată în acelaşi scop. De menţionat că toate corzile din aven sînt în bună stare.Pentru depozitarea materialelor afară s-a prevăzut un alt container de 30 l. (G.P.). Walter Gutt a asigurat un bidon de 25 de litri pentru apă potabilă la refugiu, ca şi echipament în funcţie de necesităţi.
Refugiul speologilor, de la cota 1900m a fost construit în exclusivitate de către: Adrian Nicolau, Gogu Popescu, Vali Ioan, toţi de la C.S.H., care au amenajat platforma. Nelu Balmuş, Artur Dăscălescu (C.S.H.) – scoabe şi tăiat lemn. Ridicarea refugiului de la temelie pînă la acoperiş îi revine lui Ioan Dobrescu şi doi coechipieri de la C.S.P.C. Ulterior A.Nicolau şi G.Popescu au învelit pereţii în folie de polietilenă, au efectuat amenajări interioare şi au construit podeţul din faţa intrării refugiului.(acţiune la care a participat şi Călin Georgescu de la Speo ’80).
In concluzie s-au creiat cele mai bune condiţii posibile unui speolog care trebuie să lucreze la decolmatarea de la -200m.
Decolmatarea propriu-zisă – s-a efectuat în 5 intrări însumînd 14 ore faţă de 5 ore în 1987, înlăturîndu-se circa 5 mc. de dărîmătură pe un front de 3 metri şi coborînd cu un metru cota negativă a avenului (-201m). Denivelarea acuală fiind de 2o3m (-201; +2).
S-a creiat o “săritoare” de 2m, decolmatarea devenind mai dificilă. Deşi s-a interceptat drenul apei, deşi dopul de dărîmătură se întrevede în jos pe încă cca. 1m, deşi poziţia stratelor s-a schimbat la verticală, totuşi este prematur să tragem concluzia că puţul nu continuă şi să abandonăm lucrarea!
In acest stadiu trebuiesc luate măsuri suplimentare de securitate a speologului. Săritoarea trebuie nivelată cu măcar un metru pentru a evita prăbuşirea ei. Deasemenea trebuie verificata în 1989 starea tuturor corzilor şi a amaratelor. Cunoscînd acum care este drenul apei se va putea în 1989 continua săpătura urmînd firul apei şi deasemenea se va putea încerca o nouă colorare, dar cu o cantitate mult mai mare de FSC.
Decolmatarea a fost efectuată doar de 8 T.S.A.-işti: Adrian Nicolau (3 intrări), G.Popescu (3 intrări), Vali loan (2 intrări), Nelu Balmuş (1 intrare), Artur Dăscălescu (1 intrare), Marian Oancea (1 intrare), Nelu Şipoteanu (1 intrare) – toţi de la C.S.H.Ploieşti şi Călin Georgescu (1 intrare) de la Speo ’80.
Mult şi totuşi puţin faţă de condiţiile creiate!
Travaliul imens dus pe cele două planuri de către cei 7 T.S.A.- işti de la C.S.Hades, coroborat cu lipsa imediată a unui rezultat direct în decolmatare, a făcut să se instaleze o stare de stres puternic la finele anului speologic 1988. In această situaţie începînd cu luna septembrie – în lipsă de T.S.A.-işti de la cluburile semnatare ale Convenţiei – s-a apelat (G.P.) la terţi (vezi Călin Georgescu), dar rezultatele au fost nesatisfăcătoare. Ca atare s-a încercat (G.P.) atragerea de speologi iniţiaţi în T.S.A. de la alte cluburi. Acţiunea C.S.F.V.Buc. de a intra în avenul Grind înainte de luna septembrie 1988 a fost contracarată de către Convenţie ca fiind prematură şi lipsită de temei atîta vreme cît speologii de la F.V. nu au luat legătura în mod serios cu coordonatorul acţiunii Grind ’88, lucru indispensabil oricărei colaborări fructuoase. In spiritul lărgirii Convenţiei s-au expus (G.P.) datele şi condiţiile unei colaborări C.S.E.R.Buc, dar în final tăcerea lui Ică Giurgiu poate fi semnificativă…
Cu privire la restul subpunctelor Convenţiei – anunţarea taberelor s-a făcut în timp util de către C.S.H., celelalte cluburi neputînd răspunde prompt acţiunilor din motive obiective. Deasemenea G.P. nu a transmis Convenţia la C.C.S.S. ,în schimb a anunţat-o la redacţia Speo-Telex.
La Speo-Sport 1988 Voineasa – Convenţia speologică “GRIND’88″ dintre C.S.Hades, C.S.Avenul şi C.S.Piatra Craiului îşi încheie valabilitatea. Prezentul raport efectuat de conducătorul acestei acţiuni va fi prezentat fiecărui club semnatar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu